Guvernul a decis că, în lunile februarie și martie, tariful la gaz plătit de consumatorii casnici pentru primii 150 de metri cubi consumați nu se va schimba. Va fi păstrat mecanismul care prevede că primii 50 de metri cubi vor costa 6 lei și 8 bani, iar următorii 100 de metri cubi vor costa 7 lei și 9 bani. Între timp, directorul Moldovagaz a solicitat majorarea tarifului până la 15 lei și 58 de bani cu TVA inclus pentru furnizarea gazelor naturale către consumatorii finali, iar ANRE a aprobat noul tarif.
Fiecare cu deciziile sale. Au spus-o autoritățile de la Orhei, care la începutul acestei săptămâni au ignorat dispoziția Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică și au emis o proprie dispoziție prin care anunțau că, la Orhei, procesul de învățământ se va desfășura cu prezența fizică și nu în format online așa cum au dispus autoritățile centrale. Guvernul a anunțat că deciziile Orheiului sunt o încălcare a legii, iar în două zile, după ce Poliția a început sa investigheze acțiunile autorităților din Orhei, acestea și-au revizuit și modificat parțial decizia. Poliția afirmă că noua decizie revizuită a autorităților de la Orhei este o nouă încălcare, astfel că va continua să cercetezi acțiunile acestora.
Înghesuială mare la ușa Consiliului de licențiere în avocatură. 69 de candidați, majoritatea foști sau actuali procurori și judecători, unii dintre ei cercetați penal sau vizați în investigații jurnalistice, au depus dosarele pentru a accede în avocatură. Se grăbeau să ajungă avocați înainte ca articolul 10 din Legea cu privire la avocatură, care îi scutea de susținerea examenului de admitere, să fie modificată. Nu a fost să fie însă. Legea a fost modifică, iar aceștia vor trebui să susțină examenul pentru a accede în avocatură.
În debutul acestei săptămâni, socialiștii și comuniștii, care acuză că NU au fost motive pentru introducerea stării de urgență în legătură cu criza energetică, au depus o sesizare la Curtea Constituțională. Ei au cerut Înaltei Curți să verifice constituționalitatea Hotărârii Guvernului privind propunerea de instituire a stării de urgență în sectorul energetic pe un termen de 60 de zile. Documentul a fost înregistrat la Curtea Constituțională, însă deocamdată nu a fost stabilită ședința în cadrul căreia va fi examinat.
Și tot deputați din blocul socialiștilor și comuniștilor spun că vor depune un denunț la Procuratura Generală pe numele vicepremierului Andrei Spînu, prin care vor solicita procurorilor să investigheze dacă Spînu a fost împuternicit de Guvern ca să negocieze condițiile contractului de livrare a gazelor naturale cu Gazprom. În replică, Spînu îi îndeamnă pe deputații socialiști și comuniști să facă, toți în grup, un autodenunț la Procuratură și, cităm, „să explice ei neglijența în serviciu timp de 30 de ani de când au fost în diferite funcții de conducere”.
Cu acuzații vine și primarul Capitalei, Ion Ceban. Edilul acuză guvernarea PAS de atac asupra Primăriei, declarând că în ultimele zile toate subdiviziunile instituției și întreprinderile municipale au fost „invadate de controale”. Ceban susține că în adresa Primăriei au parvenit cel puțin 15 scrisori semnate de reprezentanți PAS, prin care sunt solicitate explicații cu privire la acțiunile întreprinse în unele subdiviziuni și întreprinderi subordonate Primăriei. Reprezentanții Guvernului spun că nu comentează acuzațiile, iar secretarul fracțiunii PAS din CMC califică acuzațiile lui Ceban drept „o încercare de a arunca insuccesele sale pe umerii guvernării”.
Trei deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei ar urma să meargă în Federația Rusă pentru a discuta și negocia direct cu Gazprom un eventual contract privind aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii. Astfel de discuții au avut loc la ședința Adunării Populare din această săptămână. O decizie finală însă, deocamdată, nu a fost luată, spune consilierul bașcanei Irina Vlah, care afirmă că, cităm, „așa ceva nu este posibil din punct de vedere terhnic.”
Este oficial. Șapte candidați și-au depus dosarele pentru suplinirea funcției de Avocat al Poporului. Toți șapte au fost admiși la proba interviului, care se va desfășura la începutul săptămânii viitoare. Cei șapte aspiranți la funcția de Avocat al Poporului sunt Violeta Gașițoi, Teodor Cârnaț, Ilie Rotaru, Emanoil Ploșnița, Ceslav Panico, Alexandru Zubco și Evghenii Goloșceapov.
Tot în această săptămână, „Cămătarul” de la CNA, Ghenadie Tanas, a scăpat de arest la domiciliu și a fost plasat sub control judiciar. Informația despre faptul că anterior Tanas a fost scos din penitenciarul nr. 13 și transferat în arest la domiciliu nu a fost făcută publică.
Iar liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, rămâne în arest la domiciliu, fiind cercetat în dosarul afacerilor ilegale cu terenuri de la Durlești. Asta după ce magistrații Curții de Apel Chișinău au respins recursul avocaților, care au cerut cercetarea lui în libertate. Și în cazul consilierului municipal Veaceslav Nedelea, cercetat și el în acest dosar, magistrații au luat aceeași decizie.
Vă mai spunem că, la sfârșitul acestei săptămâni, procurorii anticorupție au descins cu percheziții la domiciliul șefei Autorității Naționale de Integritate Rodica Antoci. Procurorii spun că președinta ANI împreună cu o angajată au prejudiciat bugetul instituției cu peste 126 de mii de lei. Banii au fost cheltuiți nejustificat, potrivit acuzatorilor, pentru vopsirea automobilelor instituției și schimbarea ușilor din clădirea Autorității. Ambele au fost citate la procuratură fiind bănuite de depășirea atribuțiilor de serviciu. Ambele resping toate acuzațiile.
Fostul președinte Igor Dodon s-a aflat mai bine de trei ore în fața procurorilor, la Procuratura Generală, acolo unde a fost audiat în cadrul cauzei penale SA „Energocom”, privind procurarea energiei electrice în perioada 2008-2009, atunci când Dodon era ministru al Economiei. Socialistul are statut de bănuit în acest dosar. După audieri, Dodon a declarat că „este sigur că nu are nicio vină în acest dosar” și a calificat toate vizitele sale la Procuratura Generală drept „show-„uri”.
Vă mai informăm că datele furnizate de „Administrația de Stat a Drumurilor” arată că fiecare al patrulea pod de pe drumurile naționale este în stare tehnică nesatisfăcătoare, nu asigură condiţiile minime de siguranță a circulației și necesită înlocuirea sau consolidarea structurii de rezistenţă. Reprezentanții instituției recunosc că, dacă am analiza starea podurilor conform normelor europene, toate ar trebui demolate și construite din nou. Autoritățile spun că s-a ajuns la această situație pentru că, timp de aproape 20 de ani, podurile din R. Moldova au fost lăsate de izbeliște. Detalii aici
La începutul acestei săptămâni, Svetlana Căpățină, deputată a Blocului socialiștilor și comuniștilor, a decedat la vârsta de 52 de ani. Parlamentara se afla internată la spital, în secția de reanimare, fiind infectată cu COVID-19. Colegii de partid susțin că parlamentara era vaccinată anti-COVID și că suferea și de alte afecțiuni de sănătate.
Este oficial: actele de studii obținute în R. Moldova vor fi recunoscute în România. Parlamentul a ratificat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice eliberate de instituțiile de învățământ ale ambelor state. Acordul a fost încheiat pentru o perioadă de cinci ani și se prelungește automat, pe perioade de câte un an. Acesta are drept scop dezvoltarea și consolidarea relațiilor în domeniul educației dintre ambele maluri ale Prutului.
Predicții sumbre la capitolul sănătate. Numărul cazurilor zilnice de îmbolnăviri cu COVID-19 a depășit și cifra de 6 mii, iar pronosticurile arată cifre și mai îngrijorătoare pentru următoarea perioadă. Între timp, directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică a raportat oficial înregistrarea primului caz de „Flurona” în Republica Moldova. Flurona reprezintă o infectarea simultană cu COVID-19 și virusul gripal. Este vorba despre un copil de cinci ani, care a fost testat pozitiv cu ambele virusuri. Starea de sănătate a copilului este satisfăcătoare și este monitorizată în permanență de medici.
Și tot în această săptămână, autoritățile au redus durata carantinei de la 14 zile la 10 zile. Astfel, persoana nevaccinată care a avut contact direct cu o persoană pozitivă la COVID-19 va fi plasată în carantină pentru o perioadă de zece zile în loc de 14. În această perioadă, starea de sănătate va fi monitorizată, iar regimul de carantină poate fi întrerupt după a 5-a zi dacă persoana nu prezintă simptome și efectuează un test PCR sau un test rapid antigen care arată un rezultat negativ.
Sursa
