Foto: Profimedia Images
Related posts
Curiozitate amestecată cu teamă. Nelinişte acompaniată de foarte mult zgomot. Toată lumea de la vest de Moscova încearcă să intre în mintea lui Vladimir Putin, cu speranţa că va reuşi să descâlcească tabloul pe care liderul de la Kremlin l-a desenat în ultimele două luni la graniţa cu Ucraina. Nu ştim nici care e obiectivul final al Kremlinului din această poveste, obiectiv în funcţie de care se poate trasa un posibil scenariu de război. Singura certitudine e că nimeni nu poate spune sigur dacă va fi război sau nu. Nu ştim ce ne rezervă viitorul. Chiar dacă prezentul arată sumbru, se arată într-o analiză realizată de jurnaliștii Digi24.
Certitudinile acumulate în ultimele săptămâni sunt mai degrabă îngrijorătoare şi par să încline balanţa în direcţia rezolvării pe cale militară a actualei crize de la graniţa ruso-ucraineană: avem 127 000 de militari ruşi masaţi în acest moment în regiune, în vreme ce aşa-numitele trenuri siberiene continuă să se deplaseze spre frontiera ucraineană.
Ţările NATO au trimis deja arme şi tehnică militară Ucrainei, în special sisteme antitanc de ultimă generaţie. Negocierile NATO-Rusia au eşuat pe bandă rulantă, mai ales în condiţiile în care Rusia a pus condiţii inacceptabile Alianţei Nord-Atlantice, precum
Recent, secretarul de stat american a ameninţat direct Kremlinul că, dacă un militar rus pune piciorul în Ucraina, acest lucru va declanşa un răspuns sever din partea SUA.
Şi totuşi, ce-ar fi dacă Putin decide ca militarii ruşi „să pună piciorul” în Ucraina? Analist: „E greu de imaginat un plan rusesc fără control teritorial”
„Sunt câteva elemente comune pentru orice fel de abordare care presupune un război”, a declarat, pentru digi24.ro, Claudiu Degeratu, expert în securitate naţională şi politici de apărare. „În primul rând, vom avea o pregătire de cel puţin 1-2 luni, informaţională, economică şi diplomatică, din partea Federaţiei Ruse”, a adăugat analistul.
Abia după epuizarea completă a acestor campanii, se va putea trece la activităţi militare. Dar ce înseamnă, în cultura Moscovei, „activităţi militare”?
Militari ruşi în timpul unor antrenamente. Foto: Profimedia Images
„Asta, pentru ruşi, înseamnă control teritorial. E greu de imaginat un plan rusesc fără control teritorial. Asta înseamnă forţe terestre”, a explicat Degeratu.
Experţii şi analiştii militari au identificat patru posibile obiective pentru Putin, din care se pot extrage patru scenarii de război:
Ocuparea şi anexarea regiunii separatiste Donbas din UcrainaAtac venit din Crimeea cu scopul de a uni „fâşia de teren” până la DonbasAtac susţinut spre vest, până la ocuparea Odesei – ceea ce ar tăia complet accesul Ucrainei la Marea Neagră invadarea totală a Ucrainei, într-o ofensivă venită din trei direcţii (sud, Belarus şi Transnistria)
„Dacă discutăm de război în care să Rusia să anihileze Kievul şi să ocupe jumătate de Ucraina, am avea scenariu convenţional cu peste 150 de mii de soldaţi implicaţi, dar e puţin probabil. Acest război e puţin probabil”, este de părere Claudiu Degeratu.
Dacă invadează ruşii Ucraina, pot ajunge până la gurile Dunării? Psihologic sună bine, militar nu
Obsesia atingerii gurilor Dunării de către Rusia lui Putin a revenit în atenţie odată cu anexarea ilegală a Crimeii, în 2014. Partizanii acestei teze susţin că Putin îşi doreşte să revină astfel la fosta frontieră a URSS-ului cu România (adică NATO), pe braţul Chilia al Dunării.
„Scenariul referitor la capacitatea armatei ruse de a atinge gurile Dunării nu este un worst case scenario, după părerea mea. Cel mai prost scenariu e ca Ucraina să devină o ţară pro-rusească. Acolo e, de fapt, marea problemă”, a atras atenţia Degeratu.
Acesta ar fi obiectivul principal al Kremlinului: schimbarea orientării strategice a Ucrainei, care poate fi făcută inclusiv prin lovituri de stat sau promovarea unui lider politic agreat de Moscova.
Preşedintele rus, Vladimir Putin. Foto: Profimedia Images
Claudiu Degeratu spune că un astfel de scenariu e mult mai periculos, dar şi mai uşor de pus în practică decât o ofensivă all-in care să ducă armata rusă până la Dunăre.
Să avem instalat un lider pro-moscovit la Kiev e mult mai periculos decât o prezenţă la gurile Dunării. E foarte simplu pentru ruşi să ocupe Insula Şerpilor şi nu au nevoie să patruleze prin Deltă. E de ajuns să controleze Insula Şerpilor sau Odesa. De la Odesa controlezi foarte uşor gurile Dunării
Gurile Dunării, dacă ar fi atinse teoretic de ruşi, s-ar transforma automat într-un avanpost greu de apărat. „Extinderea unei suprafeţe, sub controlul armatei ruse, de la Odesa până la gurile Dunării e foarte costisitoare şi uşor de anihilat. Psihologic, sună bine, dar din punct de vedere militar, pe teren, e un cost imens”, a spus Degeratu.
Ruşii ar prefera mai degrabă războiul hibrid, în locul „stilului american” cu lovituri aeriene care să lovească Kievul
Expertul român în politici de apărare crede că, în caz de război, atacurile cibernetice şi războiul electronic din partea Moscovei vor fi „masive” în primele zile..
„Nu văd stilul american, cu salve de rachete care să lovească capitala sau alte zone. După părerea mea, Putin încă preferă să foloesească, la început, o combinaţie între forţele speciale ruseşti şi cele separatiste. Un fel de acţiuni semi-acoperite, mai hibride. Asta depinde de scara războiului, la ce scară planifică războiul Putin”, a spus Degeratu.
Acest lucru nu exclude lovirea şi neutralizarea obiectivelor strategice cu muniţii de precizie, precum rachete cu rază medie Iskander, sau rachete de croazieră de tip Kalibr, lansate de pe submarine.
Rachete Iskander-M încărcate într-un tren cu destinaţia Ucraina. Foto: captură Twitter
Nu este însă exclus ca populaţia civilă să fie vizată direct: pe lângă războiul psihologic şi obişnuitele dezinformări, ruşii ar putea recurge inclusiv la acţiuni de sabotaj sau chiar atentate. „Asta înseamnă folosirea violenţei împotriva populaţiei: de la bombe şi atentate, până la asasinate de lideri locali. Cam ăsta e tipul de război”.
Astfel. Ucraina ar putea fi supusă unui atac fără precedent, conform politologului Cristian Pîrvulescu. Rusia va declanșa fără îndoială atacul asupra Ucrainei, necunoscuta este cât de mult va pătrunde în teritoriul acestei țări.
„Atacul pe care îl așteptăm e posibil să fie unul necruțător, un atac aerian și cu rachete. Mulți vorbesc despre tancuri, dar va fi probabil pregătit de un atac de război de secol XXI”, a spus politologul Cristian Pîrvulescu la Digi24.
Cât şi cum poate rezista armata ucraineană în cazul unei invazii ruseşti
Ucraina nu ar putea face faţă unei invazii pe scară mare a Rusiei, dar militarii ucraineni ar putea provoca pierderi serioase ruşilor, se arată într-o analiză RAND realizată în luna decembrie 2021.
Din 2014, SUA a trimis Ucrainei armament în valoare de peste 2,5 miliarde de dolari, inclusiv radare pentru artilerie (pentru depistarea poziţiilor artileriei inamice) şi în special rachete antitanc Javelin, de ultimă generaţie, care le vor da – la propriu- bătăi serioase de cap tanchiştilor ruşi.
Militari ucraineni lansează o rachetă antitanc Javelin. Foto: Profimedia Images
Astfel, chiar dacă dispune în acest moment de capacitatea de a face mult rău Ucrainei, Vladimir Putin nu îşi permite să transforme un eventual război în regiune într-un nou Afganistan. Ruşii pot fi victorioşi în primele etape ale unei invazii, dar au mari şanse să transforme zonele ocupate în focare de insurgenţă locale, unde forţele de ocupaţie vor fi extrem de vulnerabile în faţa atacurilor de gherilă.
Sursa
