Ca parte a răspunsului unitar al Uniunii Europene la instrumentalizarea susținută de stat a persoanelor aflate la frontiera externă a UE cu Belarus, Comisia și Înaltul Reprezentant au propus o serie de măsuri de prevenire și restricționare a activităților operatorilor de transport care sunt implicați în introducerea ilegală de persoane sau în traficul de persoane către UE.
Related posts
Se va adăuga astfel un nou instrument la setul de care dispune UE pentru a sprijini statele membre afectate de astfel de atacuri hibride. Măsurile luate în cadrul acestui instrument ar trebui să fie însoțite de alte forme de ajutor, în special de asistență umanitară. .
„Încercările de a destabiliza UE prin instrumentalizarea oamenilor nu vor funcționa. UE este unită și întreprinde diverse acțiuni pentru a rezolva situația de la frontierele externe ale UE cu Belarus. Așa cum am anunțat prima oară în urmă cu două săptămâni, prezentăm o nouă propunere vizând includerea pe o listă neagră a operatorilor de transport implicați în introducerea ilegală de persoane sau în traficul de persoane către UE. Nu vom accepta niciodată exploatarea ființelor umane în scopuri politice”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Măsuri specifice pentru operatorii de transport care facilitează sau care sunt implicați în activități de introducere ilegală de persoane
Evenimentele recente de la frontiera UE cu Belarus nu ar fi putut avea loc fără ca anumiți operatori de transport să contribuie, în cunoștință sau necunoștință de cauză, la exploatarea persoanelor. Pe plan umanitar, tributul plătit este enorm, iar costurile pentru securitatea la frontierele externe ale UE și stabilitatea din regiune sunt ridicate.
Pentru a se asigura că UE dispune de instrumentele adecvate pentru a combate instrumentalizarea oamenilor în scopuri politice, Comisia Europeană propune un nou cadru legislativ care să permită Uniunii să adopte măsuri specifice împotriva operatorilor de transport, indiferent de modul de transport (terestru, aerian, pe căile navigabile interioare și pe mare), care sunt implicați în activități de introducere ilegală de persoane sau de trafic de persoane către Uniunea Europeană sau care facilitează aceste activități.
Măsurile ar urma să fie proporționale și stabilite de la caz la caz. Printre tipurile de măsuri s-ar putea număra limitarea operațiunilor pe piața Uniunii, suspendarea licențelor sau a autorizațiilor, suspendarea drepturilor de a realimenta cu combustibil sau de a efectua activități de întreținere pe teritoriul UE, precum și interdicția de a tranzita sau de a survola teritoriul UE, de a efectua opriri tehnice sau de a face escală în porturile UE.
La 15 noiembrie, Consiliul Afaceri Externe al UE a decis să extindă regimul de sancțiuni al UE aplicabil Belarusului în scopul de a viza persoanele și entitățile care organizează sau care participă la instrumentalizarea persoanelor, inclusiv companiile aeriene, agențiile de voiaj și alți intermediari.
S-a ajuns la un acord politic cu privire la un al cincilea pachet de înscrieri pe listă în scopul de a aborda situația de la frontieră și de a combate traficul de persoane și represiunea continuă din Belarus.
Aceste măsuri sunt luate în urma deciziei UE din 9 noiembrie curent de a suspenda parțial Acordul UE-Belarus de facilitare a eliberării vizelor, astfel încât beneficiile acordului respectiv să nu se aplice funcționarilor guvernamentali din Belarus.
Consiliul UE suspendă dispozițiile privind facilitarea eliberării vizelor pentru funcționarii regimului din Belarus
În ultimele săptămâni, vicepreședintele Schinas, în coordonare cu Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Borrell, a călătorit în principalele țări de origine și de tranzit pentru a le solicita să ia măsurile necesare pentru a-i feri pe resortisanții lor de capcana pusă la cale de autoritățile belaruse. Angajamentul UE a dat rezultate.
Mai multe țări de origine și de tranzit au suspendat zborurile către Belarus și au înăsprit controalele de securitate aplicate pasagerilor în aeroporturi. În urma discuțiilor dintre Înaltul Reprezentant, Borrell, și ministrul afacerilor externe al Belarusului, Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia au inițiat discuții tehnice cu agențiile ONU (UNHCR și OIM) și cu omologii din Belarus la nivel operativ pentru a facilita repatrierea migranților de pe teritoriul Belarusului.
Potrivit UE, multe dintre persoanele instrumentalizate de regimul din Belarus în această criză sunt irakiene. Zborurile directe dinspre Bagdad către Belarus au fost suspendate în august, iar apoi au fost oprite și zborurile dinspre Erbil care tranzitează țări terțe către Belarus. Irakul organizează, cu sprijinul UE, zboruri de repatriere pentru irakieni și urmează să fie acordată asistență financiară suplimentară pentru reintegrarea acestora în Irak.
UE a alocat 700 de mii de euro sub formă de asistență umanitară pentru refugiații și migranții vulnerabili blocați în Belarus, la frontiere și în interiorul țării, dintre care 200 de mii de euro vor sprijini imediat Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FISCR), ca parte a contribuției globale a UE la Fondul de urgență pentru ajutor în caz de dezastre, gestionat de FISRC.
Această finanțare din partea UE ajută FISCR și societatea sa de la nivel național, Crucea Roșie din Belarus, să ofere asistența de urgență atât de necesară, inclusiv alimente, truse de igienă, pături și truse de prim ajutor. O sumă suplimentară de 500 de mii de euro este mobilizată pentru asistență umanitară suplimentară care urmează să fie pusă în aplicare pe teren de organizațiile partenere ale UE.
UE a anunțat că va trimite ajutoare în valoare de 700 de mii de euro migranților aflați la granița dintre Polonia și Belarus
Sprijin pentru gestionarea frontierelor și a migrației
De la începutul crizei, UE a oferit sprijin imediat Letoniei, Lituaniei și Poloniei pentru gestionarea frontierelor, sub formă de finanțare de urgență, detașare de experți și asistență în natură din partea țărilor europene în cadrul mecanismului de protecție civilă.
În urma vizitei comisarului Johansson în Lituania, Comisia a acordat Lituaniei fonduri UE în valoare de 36,7 milioane de euro pentru a sprijini punerea în aplicare a procedurilor de azil și pentru a asigura condiții de primire, inclusiv pentru persoanele vulnerabile. Comisia a coordonat asistența din partea a 19 state membre și a Norvegiei, constând în corturi, paturi, sisteme de încălzire, generatoare electrice, așternut, rații alimentare și alte tipuri de asistență în natură.
Agențiile UE din domeniul afacerilor interne au fost, de asemenea, mobilizate începând cu luna iulie: membri ai personalului acestora sunt prezenți în cele trei state membre menționate și au fost trimise echipamente în Lituania și Letonia.
Comisia poartă dialoguri cu Letonia, Lituania și Polonia cu privire la nevoile financiare și operaționale și pune la dispoziție încă 200 de milioane de euro pentru gestionarea frontierelor. Sprijinul suplimentar din partea agențiilor ar putea include intervenția rapidă la frontieră și/sau intervenția pentru returnare din partea Frontex și a Biroului European de Sprijin pentru Azil în cadrul gestionării migrației, precum și primirea adecvată.
Comisia, Frontex și OIM colaborează cu Lituania pentru a consolida capacitățile de returnare prin intermediul schimburilor de orientări și de bune practici și prin acțiuni de informare și sensibilizare adresate țărilor terțe pentru ca acestea să sprijine readmisia.
Polonia a solicitat, de asemenea, sprijin din partea Frontex pentru efectuarea returnărilor. De asemenea, Comisia va furniza până la 3,5 milioane de euro pentru a sprijini returnările voluntare din Belarus către țările de origine.
„Regimul din Belarus încearcă să distragă atenția de la situația îngrozitoare de pe plan intern, profitând de suferința oamenilor și împingându-i către frontierele UE. Aceste acțiuni nu vor reuși. Ca răspuns, am extins regimul de sancțiuni și adoptăm în prezent un alt pachet de măsuri împotriva autorilor acestui atac hibrid din partea regimului Lukașenko. Împreună cu agențiile ONU, vom oferi ajutor umanitar celor care au nevoie de acest ajutor. Vom continua contactele diplomatice cu partenerii noștri. UE are o atitudine fermă împotriva acestui atac hibrid”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședintele Comisiei Europene.
UE în ansamblul său este pusă la încercare, mai ales Lituania, Polonia și Letonia, care, începând din această vară, s-au confruntat cu o nouă amenințare insidioasă sub forma instrumentalizării unor persoane disperate. UE consideră că aceasta a fost inițiată și organizată de regimul Lukașenko, care i-a ademenit pe oameni la graniță, cu cooperarea persoanelor care introduc ilegal migranți și a rețelelor infracționale.
Acțiunile Belarusului au accelerat o criză umanitară. Bărbați, femei și copii au fost blocați într-o pădure întinsă, la temperaturi care au scăzut sub zero grade. Mai mulți oameni, dintre care și copii, și-au pierdut viața. Situația s-a agravat la 8 noiembrie, când două mii de persoane au rămas blocate la frontieră. În urma unor acțiuni diplomatice intense, UE a trimis ajutor umanitar și colaborează în prezent cu agențiile ONU pentru a sprijini evacuările. Belarus a transportat persoane într-un depozit încălzit din tabăra improvizată la frontieră.
