Procurorul Andrei Balan refuză să pornească urmărire penală pe numele lui Stoianoglo, pe cazul expulzării profesorilor turci. Procuratura Anticorupție anunță că „procurorul desemnat de CSP pentru examinarea sesizării doamnei Inga Grigoriu, după efectuarea investigațiilor, aferent acțiunilor pretinse a fi ilegale ale Procurorului General suspendat, Alexandr Stoianoglo, manifestate prin investigarea defectuoasă a urmăririi penale în cauza penală numită generic „expulzarea profesorilor turci”, a dispus refuzul în pornirea urmăririi penale pe acest caz, iar procesul penal inițiat a fost clasat”.
„Menționăm că, motivele care au stat la baza emiterii soluției de refuz în pornirea urmării penale, în privința Procurorului General suspendat, Alexandr Stoianoglo, sunt determinate de faptul că, probele administrate nu confirmă faptul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.303 din Codul penal (Amestecul în înfăptuirea justiției și în urmărirea penal), art.327 din Codul penal (Abuzul de serviciu) și art.328 din Codul penal (Depășirea atribuțiilor de serviciu).
Decizia procurorului de refuz în pornirea urmăririi penale, emisă în privința Procurorului General suspendat, Alexandr Stoianoglo, poate fi contestată cu plângere procurorului ierarhic superior, în termen de 15 zile din momentul când s-a luat cunoștință de act, de către părțile implicate în cadrul acestui proces penal, în ordinea prevăzută de prevederile art.2991 din Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul emis de PA.
La sfârșitul lunii noiembrie, CSP a decis că procurorul Andrei Balan, din cadrul Procuraturii Anticorupție, îl va ancheta pe Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo „pentru pretinse acțiuni ilegale în cazul mușamalizării și absolvirii de răspundere a celor care au deportat 7 cetățeni turci din R. Moldova, asta în pofida faptului că a depus o cerere de abținere și a solicitat să fie desemnat un alt procuror.
CSP a decis, în cadrul ședinței din 18 noiembrie, că Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo, va fi anchetat pentru pretinse acțiuni ilegale „în cazul mușamalizării și absolvirii de răspundere a celor care au deportat 7 cetățeni turci din Republica Moldova”. O solicitare în acest sens a venit din partea fostei deputate a Platformei Da, Inga Grigoriu, iar CSP i-a acceptat sesizarea. Astfel, CSP a decis desemnarea lui Andrei Balan, procuror în Procuratura Anticorupție, pentru anchetarea Procurorului General suspendat, vizând pretinsele acțiuni ilegale, invocate de Inga Grigoriu în sesizare.
La 22 noiembrie, procurorul Andrei Balan, desemnat de CSP pentru anchetarea lui Stoianoglo „pentru pretinse acțiuni ilegale în cazul mușamalizării și absolvirii de răspundere a celor care au deportat 7 cetățeni turci din R. Moldova, a depus o cerere de abținere și a solicitat să fie desemnat un alt procuror, care se va ocupa de acest caz. Subiectul a fost examinat de membrii CSP, cae au decis „ca cererea să fie remisă conform competenței, la Procuratura Anticorupție, pentru examinare în ordine ierarhică sau penală”.
Anterior, Alexandr Stoianoglo a declarat că nu a fost responsabil de dosarul inițiat cu mult timp înainte de a fi numit în funcția de Procuror General și că nu este de competența sa să decidă asupra desecretizării dosarului respectiv. „Oare eu am examinat acest dosar? Dacă nu eram eu, acest dosar nici nu ar fi ajuns în judecată”, a spus Procurorul General suspendat luni, după ședința de judecată de ieri, de la Curtea de Apel Chișinău, unde magistrații s-au expus asupra demersului depus de avocații șefului PG, care au cerut ca măsura de arest la domiciliu să fie anulată.
Șeful suspendat al PG consideră că tot ce se întâmplă în cadrul urmăririi penale pornite pe numele său sunt doar acțiuni care să îl facă să se gândească doar la metode de apărare și că reprezentanții actualei guvernări ar fi putut să îi spună din start că nu vor să lucreze cu el, fără a „inventa diverse metode”.
La 5 februarie 2020, șeful Procuraturii Generale, Alexandr Stoianoglo, a transmis un mesaj în limba turcă celor șapte profesori turci, care au fost expulzați în toamna anului 2018. „Îmi pare foarte rău că statul Republica Moldova nu a fost în stare să vă apere drepturile fundamentale. Sper, că acest caz va servi o lecție pentru toți”, a spus Stoianoglo în limba turcă.
La 9 septembrie 2020, Judecătoria Buiucani a emis sentință de condamnare fostului director al SIS, Vasile Botnari, în dosarul profesorilor turci, dar a secretizat orice informație pe acest caz, potrivit Procuraturii Generale, care a solicitat instanței de judecată desecretizarea sentinței, având în vedere rezonanța socială a cazului.
Totodată, Procurorul General a anunțat că Vasile Botnari, a fost condamnat în dosarul de expulzare a profesorilor turci. Acesta a fost obligat să achite 125 de mii de euro pagube materiale familiilor profesorilor, dar și cheltuielile pentru avionul cu care au fost duși aceștia în Turcia. Întrebat cine putea să influențeze deciziile lui Botnari, Stoianoglo a spus că „doar Vlad Plahotniuc”.
Ulterior, în cadrul unui interviu, Stoianoglo declara că fostul șef al Serviciului de Informații și Securitate susține că a acționat în interesele securității naționale atunci când a luat decizia de expluzare. În opinia Procurorului General, deciziile s-au luat la nivel politic, iar Vasile Botnari pur și simplu le-a executat.
La 11 iunie 2019, CtEDO a obligat Guvernul Republicii Moldova să achite câte 25.000 de euro pentru cetăţenii turci, ale căror drepturi au fost încălcate, suma totală pentru despăgubirea prejudiciului moral fiind de 175.000 euro.
În Turcia profesorii au fost acuzați de finanțare a terorismului și legături cu mișcarea condusă de clericul turc exilat Fethullah Gulen, considerată de autoritățile de la Ankara grup terorist și responsabilă pentru lovitura de stat din Turcia din 2016. Trei dintre profesorii turci expulzați au fost deja condamnați la închisoare, cu sentințe între șase și nouă ani.
În Moldova, urmărirea penală în cazul declarării drept persoane indezirabile şi îndepărtării de pe teritoriul Republicii Moldova a celor şapte cetăţeni ai Turciei a fost inițiată de procurori în vara anului 2019. Ulterior, pe acest caz au fost reținuți și puși sub învinuire doi ex-vicedirectori SIS, împreună cu directoarea Biroului Migrație și Azil (BMA).
În cursul urmăririi penale, procurorii au stabilit însă că, procedura de îndepărtare a celor 7 profesori turci a fost executată, în mod arbitrar, de către SIS, conducerea BMA nefiind informată despre modul de îndepărtare a acestora. Potrivit probatoriului, SIS și-a asumat acțiunile de îndepărtare și cele precedate, în lipsa unei solicitări scrise din partea BMA sau a unui acord de colaborare în acest sens. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care BMA este unica instituție competentă a organiza și efectua activitățile necesare în vederea îndepărtării de pe teritoriul țării a străinilor.
Astfel, toată operațiunea a fost dispusă, coordonată și dirijată nemijlocit de către învinuit, care, deținea, la acel moment, funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate, iar adjuncții i-au executat ordinile și dispozițiile, fără a ști că acestea sunt ilegale, primind asigurări că totul decurge într-un cadru perfect legal.
În aceste condiții, prin ordonanța procurorului, foștii vicedirectori ai SIS, dar și directoarea BMA au fost scoși de sub urmărire penală, iar ex-directorul SIS, pus sub învinuire și deferit justiției.
