Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins, la 22 decembrie, recursul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și a menținut decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) din 16 noiembrie 2018. Decizia privește necesitatea radierii informațiilor recepționate de către MAI de la structurile de facto din regiunea transnistreană în perioada anilor 1991 – 2005. Informații care sunt în continuare stocate în Registrul informației criminalistice şi criminologice (RICC).
Related posts
În anul 2017, Asociația Promo-LEX a fost sesizată de mai multe persoane care nu-și puteau perfecta actele de identitate, deoarece ar fi avut caziere judiciare. Pentru că existau dubii cu privire la veridicitatea informației existente în Registrul de Stat, avocații Promo-LEX au sesizat CNPDCP pentru a verifica legalitatea prelucrării și stocării acestor informații.
La 16 noiembrie 2018, CNPDCP a adoptat 2 decizii, în privința a 2 beneficiari ai Asociației Promo-LEX, în care a constatat că, în perioada anilor 1991-2005, MAI a prelucrat și stocat date cu caracter personal transmise de către structurile de facto din regiunea transnistreană.
CNPDCP a constatat ilegalitatea stocării și păstrării acestor categorii de informații pentru că, MAI nu poate garanta și/sau legitima temeinicia și veridicitatea acestor informații. Ca urmare, Ministerul Afacerilor Interne a fost obligat să distrugă aceste informații. În prima cauză de acest fel, CSJ a pronunțat o încheiere irevocabilă la 20 mai 2020.
În acest caz, MAI nefiind de acord cu decizia CNPDCP, a contestat-o în instanța de judecată. În urma unui proces care a durat mai bine de 3 ani, Curtea Supremă de Justiție a dispus irevocabil că decizia CNPDCP din 16 noiembrie 2018 este una legală, iar argumentele aduse inițial de avocații Promo-LEX, iar ulterior de către CNPDCP sunt întemeiate. Astfel, a intrat în vigoare obligația MAI de a distruge informațiile parvenite de la structurile ilegale din stânga Nistrului.
Potrivit avocatului Promo-LEX, Pavel Cazacu: „Stocarea informațiilor provenite din stânga Nistrului au creat senzația de legitimare de către autoritățile constituționale ale R. Moldova a pretinselor cauze penale intentate de către structurile de facto din regiunea transnistreană. Chiar dacă pe parcursul examinării acestor 2 cauze, Ministerul Afacerilor Interne a modificat cadrul legal, problemele anterioare nu au fost înlăturate. Or, informațiile înregistrate în Registrul de Stat în perioada anilor 1991 – 2005, sunt în continuare păstrate în Registrul de Stat. Acest fapt confirmă odată în plus necesitatea executării de către MAI a deciziilor adoptate de CNPDCP din 16 noiembrie 2018”.
