Banca Națională a Moldovei a prognozat, într-un raport pentru anul 2022, o inflație de aproape 15%. Pe de altă parte, cifra se bate cap în cap cu cea a Ministerului Economiei, care a prognozat, pentru anul viitor, o rată a inflației de circa — 6,9%. Divergența a provocat discuții între deputatul BCS Petru Burduja și ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, în cadrul ședinței de ieri a Comisiei economie, buget și finanțe, la care a fost prezentată Politica bugetar-fiscală pentru anul 2022.
Deputatul BCS Petru Burduja a întrebat dacă Ministerul Finanțelor are o prognoză a inflației pentru anul viitor, în contextul în care a elaborat Politica bugetar-fiscală pentru anul 2022.
„Ministerul Economiei a prognozat pe anul viitor o rată a inflației de circa 6,9%. BNM a venit cu un raport de prognoză pentru anul 2022, în care există o rată de 15,4% -15,6%. Însă nu avem la moment o rată a inflației actualizată și Ministerul Finanțelor nu face astfel de prognoze în interiorul ministerului, ci le preia de la Ministerul Economiei.Care va fi rezultatul actualizat al acestui indicator vom vedea, când vor părea actualizările. În toată lumea se fac anumite prognoze, după care se actualizează, o dată în trimestru, și în funcție de acele actualizări se iau măsurile necesare”, a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi.
„Vreți să spuneți că BNM o dă în bară cu prognozarea inflației?”, a întrebat Petru Burduja.
„Am spus doar că BNM a venit cu acest raport. Nu avem acele pronosticuri de la Ministerul Economiei, de la FMI, de la Banca Mondială – avem un șir de instituții care vin cu prognoze. Ținând cont de toate, vom vedea care va fi situația, nimeni acum nu este Dumnezeu: Nici Banca Mondială, nici Banca Națională și nici Ministerul Finanțelor. Scenariul a fost lucrat în baza acestui pronostic, fiindcă dacă urmăm logica unora, ar însemna un proces niciodată finalizat. Bugetul se elaborează în baza unei anumite prognoze, nu se face într-o zi, ocupă 3 luni, peste 3 luni cineva vine cu altă prognoză. Iarăși trebuie să începi procesul? Nu, pentru aceasta existăalte mecanisme, instrumente, pentru a gestiona situațiile când se schimbă parametrii macro-economici”, a răspuns ministrul Finanțelor.
„Eu înțeleg că întrebarea vă deranjează, dar FMI prognozează, la nivel global, 4,9%, Ministerul Economiei prevede de la 5 până la 6,1%, BNM prevede până la 15%. În tot anturajul de avalanșe pe care le avem noi acum, inclusiv luna decembrie, în care vor fi resimțite unele efecte ale crizei energetice, este credibilă prognoza BNM-ului”, a precizat Petru Burduja.
La începutul lunii noiembrie, Banca Națională a Moldovei (BNM) a afișat prognoza privind rata inflației pentru 2022. Astfel, la începutul anului următor rata prognozată de este de 13,7%, urmată de o creștere de până la 14,7%.
Banca Națională a Moldovei (BNM) a publicat ultimul raport asupra inflației din anul curent. Potrivit acestuia, rata anuală medie trimestrială a inflației a crescut până la 4,9 la sută, iar la finele trimestrului trecut inflația anuală a constituit 6,7 la sută.
Această creștere a fost determinată de factori interni și externi. Pe de o parte, a sporit cererea pe fondul majorării veniturilor populației, iar pe de altă parte prețurile pe piața locală au fost influențate de scumpirea produselor alimentare, petrolului și a altor materii prime pe piața internațională. Un impact l-a avut și ajustarea unor tarife aferente prețurilor reglementate.
Dacă la începutul anului creșterea la nivel global a presiunilor pro-inflaționiste era văzută ca un efect temporar, actualmente, majoritatea autorităților monetare, precum și FMI au atenționat despre accentuarea acestora și necesitatea măsurilor pentru contracararea efectelor negative.
Astfel, prognoza actuală a inflației, față de cea din raportul asupra inflației anterior, a fost revizuită în sus de către BNM. Scenariul de prognoză a inflației a fost elaborat în condiții de incertitudine sporită, cauzată în special și de lipsa unei informații certe privind majorarea tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii casnici și agenții economici. În acest context, mărimea șocului aferent prețurilor reglementate depinde și de măsurile compensatorii ale Guvernului.
