Guvernul Cioloș a fost respins la votul din Parlament. Acesta a reușit să strângă 88 de voturi „pentru” din necesarul de 234 de voturi pentru învestitură.
Digi 24 relatează, citând unele surse, că în afară de cei 78 de parlamentari ai USR (doi au fost absenți) ar fi votat zece parlamentari de la PNL și minorități.
Guvernul Cioloș a fost respins la votul din Parlament. Au fost 343 de senatori și deputați prezenți, 272 voturi, 0 voturi anulate, 88 de voturi „pentru” și 184 de votri „împotrivă”.
Ședința de plen reunit a început la ora 10. USR a depus luni în Parlament lista de miniștri și forma finală a programului de guvernare.
Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeau spunea că Guvernul USR are foarte mari șanse să pice cu cel mai mare număr de voturi.
Cum arată puterea partidelor la votul din Parlament:
PSD – 157 de parlamentariPNL – 134 de parlamentariUSR – 80 de parlamentariAUR – 43 de parlamentariUDMR – 29 de parlamentariMinorități – 18 parlamentariNeafiliați – 5 parlamentari (un parlamentar dat afară din UDMR, 4 foști-AUR)Necesar pentru învestirea unui guvern: 234 de voturi.
Ce urmează
Prezentarea guvernului Cioloș în Parlament pentru votul de învestitură și respingerea acestuia deschide primul pas spre alegerile anticipate, în condițiile în care potrivit Constituției președintele poate dizolva Parlamentul după respingerea consecutivă a cel puțin două propuneri de premier, în termen de 60 de zile.
În lipsa unui număr de 234 de voturi, criza politică intră într-o nouă etapă. Președintele va convoca din nou consultări cu partidele parlamentare la Palatul Cotroceni, după care va face o nouă propunere de premier.
Surse din conducerea PNL susțin că la următoarea rundă de consultări liberalii vor merge la președinte cu propunerea Florin Cîțu. Acesta va încerca să strâng o majoritate „în jurul PNL” pentru învestirea guvernului. Cîțu a spus că va purta negocieri cu toate partidele „cu excepția AUR”.
USR a anunțat, din nou, că nu va intra într-un guvern condus de Florin Cîțu, motiv pentru care negocierile se anunță dificile.
„Nu ți se poate cere să renunți la președintele partidului pe care tocmai l-ai ales făcând asta ca un fel de cenzură a deciziilor pe care PNL le ia. În momentul în care în Partidul Național Liberal dai un vot, iei o decizie și acel vot, acea decizie este cenzurată de un alt partid, ne putem duce la tribunal să ne cerem dizolvarea”, a explicat secretarul general al PNL Dan Vîlceanu. El a subliniat că decizia de a-l propune pe Florin Cîțu premier este luată deja de partid.
În lipsa unei înțelegeri cu USR, PNL ar putea încerca instalarea unui guvern minoritar condus de Florin Cîțu, cu voturi de la PSD. Însă, social decmorații spun că nu vor susține un astfel de executiv. O a doua respingere a unui premier desemnat de președinte deschide calea alegerilor anticipate, deși toți actorii politici sunt de acord că este greu de ajuns la anticipate.
În interiorul partidelor au început însă discuții despre posibilitatea organizării alegerilor anticipate. Ar fi pentru prima dată în istorie când în România ar fi organizat un astfel de scrutin.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, le-a transmis liderilor din teritoriu să fie pregătiți pentru anticipate și să înceapă deja precampania.
De asemenea, Florin Cîțu și câțiva lideri apropiați au discutat duminică despre scenariul anticipatelor, spun surse din partid.
Iar o discuție despre anticipate a avut loc și în USR.
Ce prevede Constituția României
„Art.89 (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Art. 63 (1) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.”
De asemenea, Curtea Constituțională a României a decis în 2020 că „dizolvarea Parlamentului se poate realiza numai după consultarea președinților celor două Camere ale Parlamentului și a liderilor grupurilor parlamentare (deci nu numai a partidelor parlamentare, ci și a independenților, în cazul în care aceștia și-au constituit un grup parlamentar), demonstrează caracterul excepțional al unei asemenea măsuri, care implică un grad ridicat de coeziune politică în sensul producerii efectului dizolvator. Cu alte cuvinte, dizolvarea forului legiuitor trebuie să fie rezultatul unor negocieri și înțelegeri politice în care să fie implicate toate entitățile parlamentare și să reflecte voința comună a celor care au obținut voturile cetățenilor în urma sufragiului electoral.”
