Comisia Electorală Centrală a aprobat, astăzi, cu votul a 6 membri, bugetul CEC pentru anul 2022, care prevede cheltuieli în sumă de peste 133 milioane lei, cei mai mulți bani fiind direcționați spre finanțarea partidelor politice. Șefa CEC, Angela Caraman, a venit cu mai multe precizări cu privire la modul în care ar urma să fie cheltuiți banii.
CEC a aprobat bugetul pentru anul 2022, în sumă de 133 milioane 413 mii 700 lei, care este compus din următoarele devize de cheltuieli:
— deviz de cheltuieli pentru activitatea Comisiei Electorale Centrale 15 milioane 313 mii 650 lei,
— deviz de cheltuieli pentru finanțarea partidelor politice în sumă de 41 milioane 773 mii lei,
— deviz de cheltuieli pentru activitatea Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral pe lângă CEC, în sumă de 2 milioane 880 mii lei,
— devizul de cheltuieli estimativ pentru organizarea și desfășuarea a două scrutine locale noi din primăvara și toamna anului 2022, în sumă de 8 milioane 776 mii lei 450 lei,
— devizul de cheltuieli estimativ, pentru desfășurarea principalelor acțiuni sau măsuri de politică pentru anul 2022, în conformitate cu Planul strategic al CEC pentru anii 2020-2023, în sumă de 64 milioane 662 mii 600 lei.
Șefa CEC a scos în evidență câteva cifre ce țin de buget, pe partea ce ține de activitatea CEC.
„Marea majoritate a cheltuielilor prevăd cheltuieli de personal – sunt peste 9 milioane de lei, inclusiv contribuții obligatorii de peste 214 mii lei.
O altă componentă sunt circa 286 mii lei, prevăzute pentru servicii informaționale – este deservirea rețeleie de internet, abonament pentru sisteme automatizate de contabilitate, reînnoire de domen, alte servicii pentru acces la platforme și servicii de mentenanță. Deci, sunt niște cheltuieli absolut necesare.
Formarea profesională prevăzută de legislație constituie 141 mii lei.
Alte 411 mii lei sunt cheltuieli pentru contracte cu persoane fizice, inclusiv sunt contribuțiile obligatorii.
De asemenea, pe partea de procurare a activelor nemateriale – licență antivirus, licență pentru anumite sisteme informaționale, licență soft pentru alte aplicații și programe cu care operează direcțiile din cadrul CEC – celtuielile estimându-se la peste 600 de mii de lei”, a punctat Angela Caraman.
Suma ce prevede finanțarea partidelor – peste 41 milioane lei – este în corespundere cu Legea 294, privind activitatea partidelor.
Totodată, „pe partea de cheltuieli privind desfășurarea alegerilor locale noi, acestea sunt estimative. S-au luat în calcul aceste cheltuieli pentru activitatea a 15 consilii electorale de circumscripție de nivelul I și 25 de birouri electorale. Respectiv, cheltuielile sunt prevăzute atât pentru turul I, cât și pentru turul II, pentru ambele scrutine, și cel din primăvară și cel din toamnă”, a precizat șefa CEC.
Angela Caraman a oferit detalii și în ceea ce privește desfășurarea activităților prevăzute în Planul strategic pentru anii 2020-2023 și în ce mod se propune a fi cheltuiți banii preconizați în buget.
În contextul adoptării bugetului Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2022, membrul CEC Alexandru Musteață a menționat: „Un mesaj către cei care vor vedea și ulterior, sperăm noi, vor aproba bugetul așa cum l-am transmis din partea CEC. Înțelegem că situația economică poate fi diferită până ajunge proiectul în Parlament, dar avem încrederea că cei care vor lua decizia finală înțeleg că democrația costă un pic și organizarea procesului electoral necesită fonduri, iar aceste fonduri sunt puse în buget. Respecțiv, noi sperăm că Bugetul nu se va modifica atunci când va fi votat în lectură finală de către Parlament”.
Bugetul Comisiei Electorale Centrale urmează a fi înaintat Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat.
